Reviews of Discordless “148 Light Years”

“I was really taken-back at the quality of the album, the latter-half
especially with standouts like the title-track and “Red Giant”.
Great variation and approach throughout the album — no two tracks are really
alike”  lessmtvmoretmv



“Discordless is a romanian band that promotes a very heavy sound.
The founder Marius Costache and Costin Chioreanu are also the owners of Asiluum. Damn dark, incredibly beautiful, scary and sick. The album features massive noise and
drone influences, delicate but playful piano lines, electronic versatility,
industrial effects, metalic touches, scaringly pleasant melodies and a bizarre
funeral-spatial atmosphere that brings a heavy cerebral death, sober and
fragmented.
Ambiental-rock-metal experimentalism whispering shadows, this is
definetely a must have first LP. It makes me literally shit myself each day i
listen to it. If you like the state that it tries to induce then it’s
worth to spend the 8 euros which includes postage the jewelcase cd and a
poster.”
“Discordless este o trupă românească, promovând un sound grav. Fondatorul Marius
Costache şi Costin Chioreanu stau la conducerea Asiluum.com. Al naibii de dark,
incredibil de frumos, înfricoşător şi bolnav. Cu influenţe masive din
noise-drone, linii delicate-jucăuşe pe pian, versatilitate în electrotehnice,
efecte industriale, atingeri metalice unduite prin eter, melodii înspăimântător
de plăcute, atmosfera funerar-spaţială atingând bizarul — aduc moartea
cerebrală grea, sobră şi fragmentată. Experimentalism ambient-rock-metal
şuşotind cu umbrele, este un prim-LP care trebuie posedat. Eu zi de zi mă cac
pe mine ascultându-l. Dacă vă place starea pe care încerc să transmit, merită
_investite_ cele 8 euro care include taxele poştale, jewelcase şi un poster.”
 http://csakbennhajogerendazatto.freeblog.hu/

Asiluum isi face un obicei din lansarea unor produse remarcabile in scena underground si cred ca un bun exemplu in acest sens este Pictural al celor de la Semiosis, o dovada a faptului ca totusi printre atatea minti ‘luminate’ de la noi, se gasesc si oameni cu o viziune ceva mai diferita asupra planului muzical.

Cred ca acelasi lucru se poate spune si despre 148 Light Years, cel mai nou produs semnat Discordless lansat in data de 17 octombrie sub egida Asiluum Records. Discul nu e pentru oricine, asta e clar, nu e copie dupa magnatii de afara, cum e bunul obicei la noi, sau cine stie ce muzica despre traditiile si datinile stramosilor caci deodata suntem toti patrioti. Nici macar nu are treaba cu metalul desi in esenta atmosfera este comparabila cu produse din aria post-metal sau experimental.

Nu-ti place? Nu-i problema, e gratis si e compus de muzicieni care poate iti fac cu ochiul in alte proiecte . Asta insemnand Marius Costache (noise) Ana Roman (pian), Costin Chioreanu (chitara), Jeno Havefaar (noise) si Razvan Raduta (tobe). Deci daca iti dedici macar 10 minute din timp nu e mare paguba, s-ar putea chiar sa te prinda.

Pentru cei nefamiliari cu proiectul Discordless, trebuie stiut in cel mai bun caz poate fi alaturat scenei autohtone daca vorbim de Nightpray, Thy Veils sau Subway Night Orchestra. Totusi 148 Light Years este mai evoluat desi transpune o aceeasi atmosfera sumbra dar are anumite scapari de armonie ce echilibreaza tot ansamblul muzical si astfel il face suportabil si pentru ‘omul de rand’ ca sa zic asa.

E un album greu de inteles insa acelasi timp interesant ca materie de compozitie sau mai degraba de la ce idei se pornesc cand ai de-a face cu un asemenea material. 148 Light Years trebuie ascultat ca un intreg, schimbarile sunt destul de bruste, percutia este in mod cert un element de progresie ce starneste curiozitatea. Pianul intra ca intrument secundar si puncteaza foarte bine anumite aspecte ale discului, chitarile au armonii peste care se suprapun foarte multe elemente de noise ce transforma intreaga muzica intr-un spatiu intunecat, sumbru.

Bag de seama ca pentru a reda un astfel de sentiment ai nevoie si de un mix potrivit, aici nefiind vorba de calitatea sunetului ci mai degraba de tehnica folosita. Sunetele intra foarte bine in compozitie si acea atmosfera mentionata mai sus reuseste sa persiste pe toata durata discului cu mentiunea ca exista anumite parti ‘melodioase’ ce ofera acel echilibru de care era nevoie.

Recunosc ca nu sunt deloc specialist in astfel de materiale insa judecand dupa experimentul Semiosis am pornit cu ideea ca nici 148 Light Years nu are cum sa fie un material sub asteptari. Eu zic ca merita ascultat, pentru Romania este un proiect indraznet si cat se poate de interesant.
Nota:
8,5/10″ http://www.metalhead.ro/


Leave a Reply